COMENTARIU MOROMETII PDF

Romanul prezinta destramarea-simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala , a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii , Silistea-Gumesti. Compozitia primului volum utilizieaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti , cu o actiune concentrata care se desfasoara pe parcursul verii , cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Prima parte , de sambata seara pana duminica noaptea , contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina , taierea salcamului ,intalnirea duminicala din poiana lui Iocan , hora.

Author:Dumi Grogul
Country:Guatemala
Language:English (Spanish)
Genre:Photos
Published (Last):9 April 2013
Pages:409
PDF File Size:1.25 Mb
ePub File Size:6.4 Mb
ISBN:476-7-97446-356-3
Downloads:94128
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Zulabar



Comentarii Marin Preda este un scriitor al perioadei postbelice, facand legatura intre proza anterioara si cea foarte moderna. In centrul romanelor sale se afla eterna confruntare intre om si timpul istoriei agresive. Personajele par predestinate acestei confruntari tragice, cu un timp ilogic, absurd, pe care nu-l pot intelege. Chiar titlurile romanelor amintite sugereaza aceasta tema a confruntarii. Intrucat Victor Petrini isi aminteste ca narator intradiegetic, intreaga sa existenta, care este tragica.

Cele patru iubiri ale actantului Nineta, Caprioara, Matilda si Suzi conduc spre esec. Ca si Sisif, Victor Petrini urca si coboara neincetat treptele iubirii. El isi va asuma intreaga existenta, adica, atat victoriile cat si esecurile. El se refera in primul rand la familia lui Ilie Moromete, protagonistul textului.

Pornind de aici, romanul se axeaza si asupra evolutiei acestui protagonist, dar si a satului Silistea-Gumesti, de care apartine personajul. Implicit, titlul se refera atunci si la intreaga comunitate taraneasca. Din punct de vedere structural, romanul cuprinde doua volume, primul fiind publicat in , iar al doilea in Referinta este rurala, in acest fel, Preda inscriindu-se intr-o adevarata traditie a romanului romanesc. Acest sistem politic determina o metamorfoza totala a satului romanesc.

De aici provine si diferenta intre cele doua volume. In primul volum, realitatea se situeaza sub ecuatia timpului rabdator, iar Ilie Moromete reprezinta autoritatea centrala a satului. El este taranul meditativ, care contempla realitatea din punct de vedere estetic. Personaje care altadata erau nesemnificative se afla acum la conducerea satului. Ilie Moromete va trece de la singuratatea ca superioritate, vizibila in primul volum, la cea de ordin tragic. El se va retrage tot mai mult in sine, iar destramarea familiei sale anticipeaza dizarmonia care se instaureaza in sat.

Crezand sincer in utopia socialismului, Niculaie isi va parasi familia, inscriindu-se intr-o scoala de partid la Bucuresti. Va reveni apoi in sat ca activist. Perpectiva narativa este obiectiva, sugerand realismul romanului. Realismul textului este reliefat si de raportul incipit-final.

In cazul acestui roman trebuie discutata relatia incipit-final, atat la nivelul intregului text, cat si in interiorul acestuia. Astfel, se observa o legatura in care incep si se sfarsesc ambele volume. Se observa precizarea spatiului si a timpului, o caracteristica a romanului doric.

Intr-adevar, taranii din Silistea-Gumesti, vor trai initial o existenta lipsita de tragic. Se remarca, la nivelul discursului, forma negativa a verbelor care sugereaza o aparenta liniste a satului. Va urma evocarea sosirii in sat a activistilor de partid. Ei vor fi cei care vor rasturna valorile traditionale, cu care intreaga comunitate se obisnuise. Sfarsitul volumului, si implicit al romanului, se afla intr-o pozitie totala cu fraza armonioasa ce deschide primul volum.

De aceasta data, naratorul omniscient releva fragmente din visul lui Niculaie. Absurdul enuntului citat releva simbolic dizarmonia ce caracterizeaza noua realitate a satului. Discursul ilogic exprima, de fapt, lipsa de sens a timpului comunist.

Intr-adevar, protagonistul romanului este simbolul satului traditional, intrand in confruntare cu noul timp. Initial, Moromete va incerca sa se impotriveasca noului timp, insa treptat, va constientiza ca trebuie sa se adapteze. Aici se naste o noua problema, intrucat personajul nu se poate adapta unei istorii absurde. Nebunia si moartea lui Moromete simbolizeaza prabusirea unui edificiu, care este satul traditional. Scena ce deschide romanul este reprezentata de intoarcerea familiei Moromete de la camp.

Se evidentiaza referinta rurala prin imaginea unei comunitati agrare. In text vor exista toate activitatile specifice unei astfel de comunitati: aratul, semanatul, secerisul, pana la drumurile lui Moromete, la munte, cand constientizeaza ca produsele sale pot deveni o marfa.

El va fi initiat in arta negotului, de catre vecinul sau Tudor Balosu. Ca si in romanele lui Mihail Sadoveanu, familia este de ordin patriarhal. Stapanul absolut este Ilie Moromete, care comenteaza ironic activitatea celorlalti membrii ai familiei. Cand Moromete observa cum cainele Dutulache intra in tinda si iese cu bucata de branza ce trebuia sa fie mancata de familie la cina, traieste scena la modul estetic. Lasa jos! Atunci cand Moromete observa ca sotia sa, Catrina, este profund indurerata de plecarea preotului din sat, de care probabil era indragostita, se disimileaza, mimand seriozitatea, pentru a parea si mai credibil.

Scena cinei este reprezentativa pentru titlul romanului. Foarte importante sunt locurile pe care le ocupa membrii familiei. In mod clar, Moromete este conducatorul familiei. Catrina este cea care face toate pregatirile necesare alaturi de Tita si Ilinca, fetele pe care le are impreuna cu Moromete.

Catrina mai fusese casatorita, insa fostul ei barbat murise. In prezent fata este crescuta de fostul socru al Catrinei. Deja, naratorul omniscient da indicii asupra atmosferei din familia Moromete.

Asa cum se va vedea ulterior, Paraschiv afla ca Achim intra deseori in conflicte cu mama lor vitrega si cu copiii acesteia. Chiar locul pe care il ocupa la masa denota dorinta acestora de a se desparti de restul familiei.

Mai tarziu, vor pleca la Bucuresti, luand caii si oile lui Moromete. Raporturile tensionate dintre ei si copiii Catrinei sunt de multe ori armonizate de insusi Moromete. El este cel care instituie ordinea, dominandu-i pe toti. Niculaie este cel mai mic dintre copii si tocmai din acest motiv, tinta ironiilor tuturor.

Totusi, el este singurul care iubeste invatatura, fiind un alter ego al autorului. Niculaie este creat in asa fel incat inverseaza scara valorilor traditionale. Conform mentalitatii taranesti, cel mai mic din familie este si cel mai slab la minte, insa Niculaie se dovedeste a fi cel mai inteligent dintre toti.

Prostul familiei va fi cel mai mare dintre frati, adica Paraschiv, care este deseori ironizat de catre Moromete.

Superioritatea lui Moromete este vizibila si in randul celorlalti tarani. In Silistea-Gumesti, oamenii isi petrec duminicile in mod diferit: femeile merg la biserica, iar barbatii se intalnesc in poiana fierariei lui Iocan, unde comenteaza articolele din ziare. Pentru acesti tarani este foarte importanta informatia din mass-media, pe care o comenteaza in conformitate cu mentalitatea lor. De aceea, intalnirile din poiana fierariei sunt marcate de un comic de situatie, dar si de limbaj.

Discutiile nu pot incepe insa fara Moromete, protagonistul adevarat al acestor scene. Acesta din urma este prietenul lui Moromete, traind insa un raport al frustrarii, intrucat doreste sa conduca toate discutiile.

La randul sau, Cocosila va rosti aceleasi cuvinte fata de alti tarani, dar acestia nu il baga in seama. Moromete isi manifesta superioritatea fata de Cocosila in momentul in care isi face o tigara din pachetul acestuia, desi avea si el pachetul lui. Toti taranii asteapta ca Moromete sa le citeasca articolele din ziar. Toti il invidiaza si pentru faptul ca este singurul care poate descoperi in text lucruri pe care altii nu le vad. Desi intrebarea este comica, ea nu este perceputa in aceasta modalitate de tarani.

Iocan este de parere ca atunci cand se desprimavareaza, regele Carol iese cu plugul din curtea palatului si se duce la arat, la fel ca taranii de rand. In viziunea lui Cocosila, un lot si jumatate inseamna foarte mult. Taranii se raporteaza mereu la propria lor situatie materiala si nu-si pot imagina ca regele are un alt statut.

El foloseste frecvente neologisme, pe care ceilalti nu le inteleg, dominadu-i astfel si lingvistic. Dupa ce comenteaza stirile interne, satenii le discuta pe cele externe. Referindu-se la luptele din Spania, taranii care participasera si ei la primul razboi mondial raman uimiti pentru ca nu auzisera de avioane. Unul dintre ei, se mira ca se poate trage cu mitraliera din avion.

Pentru ei, pamantulreprezinta singura certitudine. O alta problema pe care o dezbat taranii este motivul pentru care nemtii vor sa cucereasca Spania. Cocosila ii compara pe nemti cu un taran din sat, Gheorghe al lui Udubeasca. Desi acesta era batut de Voicu Cainaru, nu se invata minte si revenea a doua zi, cand era batut din nou.

Comicul rezulta tocmai din aceasta apropiere dintre un popor prin excelenta cuceritor si un taran amarat din sat. Scena devine important si pentru faptul ca Dim Vasilescu face din lut chipul lui Moromete, dovada ca acesta este protagonistul scenei.

Figura din lut este emblematica. Iocan va pune chipul din lut al lui Moromete pe polita fierariei, unde va ramane chiar si atunci cand aceste intalniri vor inceta. Intr-adevar tipul comunist va schimba atmosfera satului. Vechii prieteni ai lui Moromete vor muri sau vor pleca in alta parte. Fieraria lui Iocan nu va mai fi un loc al comentariile, ci va fi inlocuita cu un alt topos desacralizat si anume carciuma lui Valache.

In acest spatiu nou, Moromete nu va mai fi asteptat, iar discutiile nu voi mai respecta niciun ritual. Moromete va observa cu melancolie ca toti vorbesc in cor si nimeni nu asculta. Totusi, in primul volum,totul poate fi amanat, inclusiv plata impozitului pe pamant. Moromete intra in curte, fara sa se uite la cei doi, desi ii observase.

El se intoarce cu spatele la acestia si ii striga pe Catrina si Paraschiv, desi era constient ca niciunul dintre ei nu era acasa.

LAZARILLO DE TORMES ADAPTACION PDF

Comentariu – Morometii

.

JOE ABERCROMBIE BEFORE THEY ARE HANGED PDF

Preda - MOROMEČšII - Comentariu

.

Related Articles