CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI COMENTATA PDF

Asupra incalcari a articolului 6 1 din Conventie 4 B. Asupra incalcarii a articolului 1 Protocolul 1 din Conventie 5 IV. Acest articol garanteaza respectarea dreptului de proprietate. Insa aceste cauze sunt repetitive si dat fiind precedentul creat prin cauzele Strain si Paduraru, aceasta crestere a numarului de condamnari nu este neobisnuita. In ceea ce priveste hotararea in cauza Raicu impotriva Romaniei din 19 octombrie Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca articolul 6 1 din la Conventia Europeana a Drepturilor Omului a fost incalcat, prin introducerea recursului in anulare si casarea de catre Curtea Suprema de Justitie a unei hotarari definitive si irevocabile.

Author:Zolobei Gardasida
Country:Poland
Language:English (Spanish)
Genre:Education
Published (Last):12 November 2010
Pages:316
PDF File Size:4.80 Mb
ePub File Size:2.15 Mb
ISBN:241-8-90204-897-3
Downloads:20671
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Dugor



Institutia drepturilor omului, care a cunoscut, pe parcursul timpului, un laborios dar si indelungat proces de cristalizare, se infatiseaza in prezent ca o institutie deosebit de complexa, ce tine atat de ordinea juridica, interna, cat si cea internationala.

Reflectand un anumit standard castigat de protectia internationala a drepturilor si libertatilot ce apartin oricaror fiinte umane, ea defineste si insumeaza un ansamblu de drepturi, libertati si obligatii ale oamenilor unii fata de altii, ale statelor de a apara si de a promova aceste drepturi, ale intregii comunitati internationale de a veghea la respectarea drepturilor si libertatilor respective in fiecare tara, intervenind in acele situatii in care drepturile omului ar fi incalcate intr-un anumit stat.

Cuprinzand principii, mecanisme,proceduri ce tin de ordinea juridical interna, dar si de cea internationala, institutia drepturilor omului prezinta un caracter bivalent, fiind in acelasi timp o institutie de drept intern, integrata normelor constitutionale, dar si o institutie de drept international, configurand trasaturile unui principiu juridic aplicabil in relatiile dintre state.

Largul interes de care se bucura astazi problematica drepturilor omului constituie, de altfel, o recunoastere de netagaduit a complexitatii si originalitatii acestei institutii juridice, dar si a faptului ca fara aceste drepturi nu se poate infaptui o societate democratica - conditie fireasca a afirmarii demnitatii fiecarui individ - dar nici realiza cadrul juridic normal indispensabil colaborarii natiunilor. Nefiind numai o problema interna a statelor, problema drepturilor omului este una dintre problemele majore ale contemporaneitatii, a carei respectare si aplicare demonstreaza capacitatea de intelegere si cooperare a tuturor statelor si popoarelor ca in prag de nou secol si mileniu, sa practice acele masuri si actiuni care favorizeaza democratia, libertatea, intelegerea, cooperarea multiforma, toleranta si prietenia intre toate natiunile si statele, grupurile entice si religioase in scopul salvagardarii pacii si securitatii in lume.

Societatea umana contemporana, comunitatea umana nu se poate dezvolta armonios si in ritm ascendent daca aceasta dimensiune fundamentala a ei este ignorata sau nesocotita, caci nesocotirea sau incalcarea acesteia este menita sa duca la intarzieri, disfunctionalitati sau chiar convulsii in cadrul societatii.

De aceea, statele si organizatiile internationale create de ele, precum si organizatiile non guvernamentale au instituit norme juridice, tehnici si metode adecvate pentru respectarea drepturilor si garantarea aplicarii efective a acestora.

S-a instituit raspunderea internationala a statelor pentru incalcarea drepturilor omului, pentru nesocotirea standardelor internationale in aceasta privinta. Problema nerespectarii drepturilor omului nu este numai o problema nationala, interna a statelor, ci una internationala, mondiala, in a carei respectare este interesata intreaga comunitate internationala si in primul rand Organizatia Natiunilor Unite.

Afirmarea, respectarea si garantarea materiala a drepturilor omului prin legislatia interna a statelor si printr-un control international eficace al Natiunilor Unite si al institutiilor specializate este de natura sa conduca la prevenirea incalcarilor si la corecta aplicare a legislatiei internationale care consacra dreptul omului la viata, demnitate, securitate, la pace, proprietate, la protectia sa sociala si politica impotriva atingerilor aduse persoanei sale, drepturilor sale sacre, impotriva tuturor discriminarilor si vexatiunilor.

Omul, drepturile sale imprescriptibile, reprezinta cea mai mare valoare a umanitatii. De aceea, drepturile sale au fost afirmate, proclamate, consacrate prin mijloace juridice, materiale si institutionale, astfel ca persoana sa fie protejata si apara de efectele nocive ale razboaielor si ale altor acte de barbarie, de manifestarile de intoleranta etnica, religioasa, filozofica si politica.

Dintotdeauna drepturile omului si libertatile fundamentale au reprezentat o tema psihologica, greu de ocolit si imposibil de evitat in dezbaterea publica. Explicatia consta in faptul ca nu exista om in aceasta lume, caruia sa ii fie indiferent, constient sau inconstient, modul prin care ii sunt ocrotite drepturile si libertatile. Faptul ca fiinta umana s-a nascut pentru a-si dezvolta eul si tinde spre deplina lui dezvoltare, ceea ce este util societatii si in acelasi timp si individului determina in acelasi timp libertatea lui personala.

Pierderea acestei libertati duce la degradarea si uciderea relatiior de orice fel la care este supusa fiinta umana. Tema politica o constituie importanta cu care este pusa in discutie, de catre cei care acced la putere, nevoia drepturilor omului. Intr-o guvernare sanatoasa unde este asigurata libertatea publica iar dragostea de patrie, cea de libertate si virtutea politica, conduc, cetateanul trebuie sa participe la toate acestea cu raspundere, interes si prseverenta.

Deasemenea, drepturile omului si libertatile personale deschid si o tema sociala, pentru ca defapt acest motiv a fost unul principal pentru care aceste drepturi exista astazi. Trebuie subliniat ca indiferent de gradul de capacitate pe care il are un stat, aceste drepturi nu pot fi neglijate iar omul trebuie sa inteleaga ca dimensiunea acceptarii acestor drepturi pentru fiecare dintre noi, nu conteaza , rasa, culoare, statutul social, este esentiala pentru reusita unei convietuiri perfecte.

Respectarea efectiva a drepturilor omului, presupune tocmai eradicarea saraciei si accesul tuturor oamenilor la un nivel de trai decent, pe care societatea umana cu posibilitatile ei contemporane trebuie sa-l asigure tuturor mebrilor sai pe baza cuceririi stiintei si tehnicii si a folosirii nationale a resurselor materiale si financiare, astfel incat fiecare individ sa fie interesat in progresul societatii si al sau personal.

Aceasta implica un raport armonios intre om, stat si societate, o solidaritate reciproca acceptata in interes comun. Respectarea plenara a drepturilor omului, presupune egalitatea intre barbati si femei, o deplina egalitate intre sexe astfel incat societatea sa beneficieze de aportul constructive al tuturor membrilor ei capabili de a-si exprima o vointa politica si de a participa in mod constient la luarea deciziilor adecvate in interesul comunitatii.

Traditia declaratiilor insa n-a disparut, pastrandu-se in activitatea unor ligi si asociatii create in epoca moderna si contemporana. Influenta doctrinelor si declaratiilor franceze privitoare la drepturilor omului s-a resimtit puternic in gandirea politica si juridica a statelor de pe toate continentele, in special pe continentul european, influentand sistemul constitutional al multor state.

Ideea drepturilor omului se transforma in prima jumatate a secolului al XIX-lea in principalele si cele mai vehiculate idei politice si juridice, fiind rezultatul firesc al afirmarii si dezvoltarii societatii capitaliste.

Ca urmare, apar schimbari constitutionale in Suedia , Spama , Norvegia , Belgia , Sardnia etc. Ideea ca exista anumite drepturi generale, umane, indiferent de consacrarea lor intr-o legislatie sau alta este justificata de dezvoltatea economica si sociala pe care popoarele au parcurs-o dupa revolutia franceza din , scotand in evidenta aspectele comune ale vietii sociale si de stat din diferitele tari, ca si independenta lor intr-o serie de nevoi importante.

Intreaga literatura politica si juridica demonstreaza ca miscarile progresiste se situeaza tot mai pregnant pe pozitia apararii drepturilor omului. Secole de-a randul problematica drepturilor omului a constituit o noutate pentru dreptul international. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea se inmultesc cazurile, cand pentru recunoasterea unor drepturi ca fiind de interes universal uman se coalizeaza mai multe state, folosind in acest scop puterea dreptului constitutional.

Formele juridice si de cuprindere a drepturilor omului pe plan international, initial au constituit izvoarele clasice ale dreptului intemational public. In primele decenii ale secolului al XX-lea au fost stabilite o serie de reglementari precise prin conventii si hotarari luate in comun acord de un numar din ce in ce mai mare de state. In acest spirit se inscriu Conventrile de la Geneva din si pentru imbunatatirea soartei soldatilor raniti din armatele de campanie; Conventia de la Haga din privind tratamentul prizonierilor de razboi.

In primele doua decenii ale secolului al XX-lea, in special in timpul primului razboi mondial, asistam la o serie de miscari desfasurate de minoritatile nationale pentru drepturi egale cu natiunea dominanta, impunand recunoasterea si ocrotirea minoritatilor nationale prin o serie de tratate intemationale incheiate in perioada In acasta perioada s-a infiinsat o comisie speciala internationala pentru apararea dreptuirlor omului.

Liga Natiunilor, creata in , reuseste sa realizeze o colaborare larga in problemele legate de unele drepturi individuale si colective considerate de interes general si uman. Un numar insemnat de tari europene pun bazele unei noi organizari constitutionale, in care si reglamentarea drepturilor fundamentale ale cetateanului reflecta progres fata de constitutiile anterioare.

Contributia principala a acestor constitutii, printre care si cea a Romaniei, din anul , o constituie sublinierea deosebita a unor drepturi fundamentale, reglementarea constitutionala si administrativa a principiului egalitatii nationale. Desi normele stabilite n-au fost intotdeauna consecvente, totusi ele au reusit ca, pe langa accentuarea in principiu a egalitatii, sa elaboreze institutii si forme juridice noi, originale, de concretizare a dispozitiilor generale.

Avand in vedere multiplele probleme refentoare la egalitate, limba si cultura nationala generate de consecintele razboiului si evolutia societatii, acest domeniu al drepturilor colective a fost mai mult imbratisat si dezvoltat in tratatele de pace, fiind obiect de preocupare pentru Liga Natiunilor. Astfel, s-a recunoscut ca o obligatie internationala, egalitatea minoritatilor nationale cu cele ale natiunilor dominante, specificandu-se si aspectele principale ale egalitatii folosirea limbii materne, crearea de scoli in limba minoritatilor etc.

Statele semnatare, care au avut minontati puse sub ocrotirea tratatelor, s-au obligat sa inscrie dispozitii in acelasi sens in constitutiile lor.

Sarcina garantarii drepturilor minontatilor nationale a fost incredintata Ligii Natiunilor. Pana la cel de-al doilea razboi mondial, constitutiile majoritatii statelor contineau prevederi ample refentoare la drepturile omului, insa, exceptand protectia sclaviei si protectia minoritatilor, drepturile fundamentale ale omului nu au dobandit o dimensiune Juridica internationala.

La 12 octombrie la New York a fost adoptata "Declaratia internationala a drepturilor omului " avand la baza proiectul elaborat de Institutul de drept international.

Este de remarcat ca acest document marcheaza o recunoastere neechivoca a protectiei drepturilor omului ca un principiu fundamenlal al dreplului international.

Aslfel, punclul VII din "decalogul" de la Helsinki consacra ca un principiu de sine statator "respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, inclusiv a libertatii de gandire, constiinta, religie sau de convingere.

Printre alte obligatii inscrise in sarcina statelor participante sunt acelea de a respecta drcpturile omului, de a promova si incuraja respectarea efectiva a acestor drepturi, inclusiv dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale la egalitate in fata legii si de a se bucura efectiv de toate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Se precizeaza ca in domeniul drepturilor omului si libertatilor fundamentale, statele participante vor actiona in conformitate cu scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite, cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu tratatele si conventiile internationale incheiate in acest domeniu.

Trebuie subliniat si faptul ca principiul respectarii drepturilor omului este consacrat de "Declaratia privind principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele participante impreuna cu alte principii dc o importanta majora ale relatiilor dintre state, precum egalilatea suverana, respectarea drepturilor inerente suveranitatii, nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala a statelor, reglementarea pasnica a diferendelor, neamestecul in treburile interne s.

Urmeaza, asa dar, a se intelege ca principiul respectarii drepturilor omului reprezinta - in conceptia statelor participante - o importanta norma de comportament international ce trebuie interpretata si aplicata intr-un deplin consens cu toate celelalte principii fundamenlale. Prin urmare, principiile suveranitatii, neamestecului etc, nu pot fi invocate ca un temei pentru nerespectarea drepturilor omului, tot asa dupa cum nerespectarea drepturilor omului nu poate sa duca in final la contestarea suveranitatii statelor si a celorlalte principii fundamentale.

In legatura cu caracterul "Actului Final" s-a pornit de la aspectul "formal" si anume ca Actul Final nu a fost inregistrat ca un document al Organizatiei Natiunilor Unite, s-a emis parerea ca el ar reprezenta numai un document cu valoare politica morala, specifica comunicatelor si altor documente comune publicate la terminarea unor conferinte internationale.

Un asemenea punct de vedere nu poate fi acceptat deoarece prin semnaturile depuse de sefii celor 35 de state participante, "Actul Final" are valoarea unui angajament in termenii categorici, a carui forta nu poate fi contestata. Dealtfel, in insusi textul "Actului Final", sefii statelor participante declara ca au adoptat documentul "in mod solemn", ceea ce exclude orice dubii asupra valorii juridice a "Actului Final".

Reafirmarea ulterioara a Actului Final prin numeroase documente subsecvente, ca si valoarea universala a principiilor proclamate in , demonstreaza paternitatea ideilor inscrise in acest document, concordanta lor deplina cu marile principii ale dreptului international contemporan. Reafirmand atasamentul fara de principiilc inscrise in Actul Final, documentul introduce o serie de idei noi, ca de pilda, colaborarea stalelor in lupla impotriva terorismului, stabilind totodata masuri concrete de natura a garanta libertatea religioasa, dreptul indivizilor de a actiona pentru traducerea in viata a libertatilor fundamentale.

O mentiune speciala trebuie facuta in legatura cu prevederile inscrisc la pct. O prevedere relevanta este si cea inscrisa la pct. Documentul adoptat la Viena mai cuprinde prevederi legate de cresterea increderii, securitatii si dezarmarii pe continent, cooperarea in domeniul stiintei, culturii, economiei, transporturilor, turismului, tehnologiei si mediului inconjurator, in domeniul umanitar, inclusiv problemele emigratiei si reunificarii familiilor s.

Fiecare din statele participante a primit de la Guvernul Republicii Franceze o copie ca forma a Cartei de la Paris. Textul Cartei de la Paris a fost publicat de fiecare stat participant, care l-a difuzat si l-a face cunoscut cat mai larg posibil.

Guvernul Republican Francez transmite Secretarului gcneral al Natiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, care nu este supus inregistrarii in temeiul articolului din Carta Natunilor Unite, pentru difuzarea sa catre toti membrii Organizatiei ca document oficial al O. Guvernul Republicii Franceze transmite textul Cartei dc la Paris celorlalte organizatii internationale mentionate in text. Document de o considerabila importanta politica si juridica, Carta de la Paris are meritul de a reconsidera dimensiunile colaborarii europene in contextul schimbarii raporturilor de forte, prabusirii sistemelor totalitare in Europa de rasarit si trecerii la economia de piata.

El efectueaza, totodata, o substantiala analiza a problemelor Europei, indicand cai si directii in care trcbuie actionat pentru a face posibil triumful marilor valori europene si in primul rind a principiului respectarii drepturilor omului. Este demn de semnalat faptul ca acest document enunta de la bun inceput cadrul fundamental schimbat al desfasuarii actuale a raporturilor dintre statele europene. In aceasta ordine de idei este semnificativa constatarea ca "era de confruntare si divizare a Europei a luat sfarsit.

Noi declaram ca relatile noastre se vor intemeia de acum inainte pe respect si cooperare". Carta de la paris pentru o noua Europa ierarhizata in mod nou problemele colaborarii europene. Marile probleme pe care Carta de la Paris le enunta sunt: drepturile omului, democratia si statul de drept, libertatea economica si responsabilitatea, relatiile de prietenie intre statele participante, securitatea europeana, unitatea, legatura dintre procesul european si procesele mondiale.

In cadrul directiilor si reorientarilor de viitor pe primul plan apare dimensiunea umana a relatiilor dintre state, urmand apoi sccuritatea, cooperarea economica, problemele mediului inconjurator, cultura, problemele muncitorilor imigranti, problemele Mediteranei, organizatiile neguvernamentale etc. Modul in care sunt redefinite problemele permite identificarea unor nuante noi, semnificative pentru cunoasterea orientarii actuale a procesului european.

Asa, de pilda, problemele drepturilor omului apar, de aceasta data, strans corelate de ideea democratiei pluraliste si de statul de drept. Se afirma ca libertatea si pluralismul politic sunt elemente necesare in realizarea obiectivului de dezvoltare a economiilor de piata pentru o crestere economica sustinuta, prosperitate si justitie sociala.

In Carta dc la Paris apar preocupari noi pentru minoriatile nationale. In capitolul privind orientarile viitoare ale procesului C. Dupa parerea noastra, toate aceste precizari noi trebuie raportate la consideratiile generale ale Cartei de la Paris, care reafirma ideea ca "toate principiilc procesului C.

Este clar, prin urmare, ca noile formulari cu privire la drepturile minoritatilor nu pot fi interpretate in nici un caz ca o diminuare a cadrului juridic oferit dc principiile dreptului international, inclusiv suveranitatea, neamestecul, respectul integritatii teritoriale, iar respectul identitatii minoritatilor va trcbui realizat tocmai tinand seama de aceste principii nu nesocotindu-le.

Carta de la Paris stabilcstc o serie de mecanisme noi de natura a asigura institutionalitatea si continuitatea procesului C. Astfel, se stabilesc urmatoarele noi organisme: a Consiliul ministrilor afacerilor externe, care se va intalni cel putin o data pe an si care va reprezenta forumul central al consultarilor politice in cadrul C.

Document de incontestabila importanta pentru redefinirea sarcinilor actuale ale procesului C. De altfcl, intregul capitol al relatiilor economice este redactat intr-o forma generala. Problema muncitorilor imigranti este numai enuntata, fara a se preconiza nici un fel de masuri practice pentru rezolvarea ei.

Problemei minoritatilor nationale i se acorda o importanta considerabila, prevazandu-sc, in detaliu, obiectivele reuniunii de experti pe aceasta tema ce a avut loc intre iulie la Geneva. Ne intrebam daca aceasta problema avea intr-adevar o prioritate atat de mare fata de convulsiile sociale din tarile Europei de rasarit si fata de cerintele de a se gasi rezolvari problemei remedierii economiei acestor state, tinerii "in frau a somajului si solutionarii unor probleme sociale grave, ce ar putea duce la urmari incontrolabile.

Declaratia presupune de fapt, doua categorii de articole de natura diferita: principiile organizarii politice si recunoasterea drepturilor naturale ale omului.

Finalitatea societatii, din aceasta perspectiva, vedem ca o constituie individul si nu constrangerea sociala in sine. Declaratia prevede in special dreptul cetatenilor de a participa in sfera afacerilor publice pentru ca, dincolo de calitatea umana, individului i se recunoaste si calitatea de cetatean.

Aceste doua calitati sunt legate intre ele. Gratie calitatii sale de cetatean, omul isi apara drepturile sale individuale. Acest fapt de bazeaza pe doua traditii: mostenirea antica, pentru care libertatea este legata de statutul de cetatean a fi liber inseamna a fi cetateanul unei cetati libere si libertatea se caracterizeaza prin participarea la viata politica si prin supunerea fata de lege cel ce nu i se supune nu poate revendica nici un drept vizavi de cetate.

Calitatea umana se bazeaza pe drepturile naturale, inalienabile si sacre. Nasterea lor este legata de participarea la viata cetatii, iar aceasta presupune egalitatea tuturor. Constatam ca indivizii trebuie sa contribuie, in masura facultatilor lor, la apararea fortei publice si dependenta acesteia fata de administratie.

Declaratia aduce cu ea o revolutie juridica. De aici inainte, suveranitatea monarhica este inlocuita cu suveranitatea nationala. Potrivit acestui principiu, in timp, Franta a putut deveni o democratie reprezentativa, pentru ca afirmarea principiului egalitatii implica, in mod logic, sufragiul universal, baza tuturor democratiilor.

KLASIFIKASI KEPITING BAKAU PDF

PROIECT DISERTATIE DREPT SOCIAL EUROPEAN - "SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE AL DREPTURILOR OMULUI"

Cartea reuneste principalele instrumente nationale si europene in domeniul protectiei drepturilor si libertatilor fundamentele ale omului: Constitutia Romaniei, Conventia europeana a drepturilor omului si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Constitutia Romaniei din reprezinta cadrul legislativ de baza pentru organizarea si functionarea statului si societatii pe baze democratice. Editia de fata cuprinde textul ei revizuit prin Legea nr. Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si protocoalele sale aditionale garanteaza si protejeaza drepturile si libertatile fundamentale ce au ca titulari persoane fizice, privite individual, sau diverse entitati sociale din statele membre ale Consiliului Europei. In prezentul volum este redat textul Conventiei, alaturi de Primul Protocol aditional si de Protocoalele nr. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinde ansamblul drepturilor civice, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni si ale tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii Europene.

A FIRST COURSE IN ABSTRACT ALGEBRA SOLUTION MANUAL PDF

CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI COMENTATA PDF

Institutia drepturilor omului, care a cunoscut, pe parcursul timpului, un laborios dar si indelungat proces de cristalizare, se infatiseaza in prezent ca o institutie deosebit de complexa, ce tine atat de ordinea juridica, interna, cat si cea internationala. Reflectand un anumit standard castigat de protectia internationala a drepturilor si libertatilot ce apartin oricaror fiinte umane, ea defineste si insumeaza un ansamblu de drepturi, libertati si obligatii ale oamenilor unii fata de altii, ale statelor de a apara si de a promova aceste drepturi, ale intregii comunitati internationale de a veghea la respectarea drepturilor si libertatilor respective in fiecare tara, intervenind in acele situatii in care drepturile omului ar fi incalcate intr-un anumit stat. Cuprinzand principii, mecanisme,proceduri ce tin de ordinea juridical interna, dar si de cea internationala, institutia drepturilor omului prezinta un caracter bivalent, fiind in acelasi timp o institutie de drept intern, integrata normelor constitutionale, dar si o institutie de drept international, configurand trasaturile unui principiu juridic aplicabil in relatiile dintre state. Largul interes de care se bucura astazi problematica drepturilor omului constituie, de altfel, o recunoastere de netagaduit a complexitatii si originalitatii acestei institutii juridice, dar si a faptului ca fara aceste drepturi nu se poate infaptui o societate democratica - conditie fireasca a afirmarii demnitatii fiecarui individ - dar nici realiza cadrul juridic normal indispensabil colaborarii natiunilor. Nefiind numai o problema interna a statelor, problema drepturilor omului este una dintre problemele majore ale contemporaneitatii, a carei respectare si aplicare demonstreaza capacitatea de intelegere si cooperare a tuturor statelor si popoarelor ca in prag de nou secol si mileniu, sa practice acele masuri si actiuni care favorizeaza democratia, libertatea, intelegerea, cooperarea multiforma, toleranta si prietenia intre toate natiunile si statele, grupurile entice si religioase in scopul salvagardarii pacii si securitatii in lume. Societatea umana contemporana, comunitatea umana nu se poate dezvolta armonios si in ritm ascendent daca aceasta dimensiune fundamentala a ei este ignorata sau nesocotita, caci nesocotirea sau incalcarea acesteia este menita sa duca la intarzieri, disfunctionalitati sau chiar convulsii in cadrul societatii. De aceea, statele si organizatiile internationale create de ele, precum si organizatiile non guvernamentale au instituit norme juridice, tehnici si metode adecvate pentru respectarea drepturilor si garantarea aplicarii efective a acestora.

DETERMINANTES DE LA SALUD MARC LALONDE PDF

Conventia europeana a drepturilor omului. Comentarii si explicatii

Kazisida Ea nu poate cuprinde mai mult de un cetatean al aceluiasi stat. CDR rated it it was amazing Jun 15, In this context, the firm, as well as our lawyers have been involved in diverse projects cometata the area of Law. There are no discussion topics on this ccomentata yet. Who is online Users browsing this forum: Dupa acest act istoric, Adunarea Generala a recomandat statelor membre sa nu Dupa acest act istoric, Adunarea Generala a recomandat statelor membre sa nu precupeteasca nici unul din mijloacele care le stau la dispozitie pentru a publica in mod solemn Referat Speta Comentata Curtea Europeana a Drepturilor Comentarii si explicatii, ed. Comentarii si explicatii.

ESI DB62 PDF

Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole

.

Related Articles