IOAN SCARARUL SCARA RAIULUI PDF

De aceea, neavandu-le pe acestea de la inceput, dintr-o buna iconomie, au sarit la ele inainte de vreme si s-au ratacit. Caci este un timp al nepatimirii in cei ce se nevoiesc si un timp al impatimirii pentru tineretea celor ce se nevoiesc; un timp al lacrimilor si un timp al inimii invartosate; un timp al supunerii si un timp al stapanirii; un timp al postului si un timp al impartasirii de hrana; un timp al razboiului din partea trupului dusman si un timp al linistirii fierbintelii; un timp al iernii sufletului al viforului si un timp al linistii mintii; un timp al intristarii inimii si un timp al bucuriei duhovnicesti; un timp de invatare a altora si un timp de ascultare; un timp al intinarilor intru inchipuirea de sine si un timp al curatiei, pentru smerenie; un timp de lupta si un timp de odihna adapostita; un timp de linistire si un timp de imprastiere nestapanita; un timp de rugaciune neintrerupta si un timp de slujire nefatar nica. Deci sa nu cautam inainte de timp cele ale timpului potrivit pentru un lucru , amagindu-ne dintr-o pornire a mandriei. Sa nu cautam iarna cele ale verii; nu, in samanta, snopii. Pentru ca timpul semanarii cere osteneli si timpul secerisului aduce haruri negraite. CXXV,

Author:Dohn Kera
Country:Australia
Language:English (Spanish)
Genre:Automotive
Published (Last):24 January 2007
Pages:346
PDF File Size:4.13 Mb
ePub File Size:1.14 Mb
ISBN:155-4-41798-435-4
Downloads:55986
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Tojajora



De aceea, neavandu-le pe acestea de la inceput, dintr-o buna iconomie, au sarit la ele inainte de vreme si s-au ratacit.

Caci este un timp al nepatimirii in cei ce se nevoiesc si un timp al impatimirii pentru tineretea celor ce se nevoiesc; un timp al lacrimilor si un timp al inimii invartosate; un timp al supunerii si un timp al stapanirii; un timp al postului si un timp al impartasirii de hrana; un timp al razboiului din partea trupului dusman si un timp al linistirii fierbintelii; un timp al iernii sufletului al viforului si un timp al linistii mintii; un timp al intristarii inimii si un timp al bucuriei duhovnicesti; un timp de invatare a altora si un timp de ascultare; un timp al intinarilor intru inchipuirea de sine si un timp al curatiei, pentru smerenie; un timp de lupta si un timp de odihna adapostita; un timp de linistire si un timp de imprastiere nestapanita; un timp de rugaciune neintrerupta si un timp de slujire nefatar nica.

Deci sa nu cautam inainte de timp cele ale timpului potrivit pentru un lucru , amagindu-ne dintr-o pornire a mandriei. Sa nu cautam iarna cele ale verii; nu, in samanta, snopii. Pentru ca timpul semanarii cere osteneli si timpul secerisului aduce haruri negraite. CXXV, Caci astfel si biruinta noastra va fi mai stralucitoare, si diavolul facut mai de ras prin infranare. Atrasi in lupta, sa o primim cu barbatie. Sa fie lucrarea in noi necontenita, ca sa nu socotim ca am agonisit vreun bine prin simpla cugetare; ci, luand seama la calitatea lui adevarata, sa vedem daca el este in noi si atunci ne vom cunoaste pe noi, negresit ca fiind cu lipsuri.

Cerceteaza fara odihna si semnele patimilor, si atunci vei afla multe ale lor aflandu-se in tine. Noi, ca unii ce suntem in aceste boli, nu putem sa le descoperim, fie din pricina neputintei, fie din pricina unei adanci stapaniri a noastre de catre ele, de mai inainte. Dumnezeu judeca intentia, dar cauta cu iubire de oameni si lucrarea. Mare este cel ce nu are nicio lipsa in cele ce-I stau in putere. Dar mai mare este cel ce se apuca cu smerenie si de cele mai presus de putere.

E bine sa ne apucam de cele mai presus de putere. Dar sa luam seama ca uneori aceasta este o ispita de la cel rau, ca sa avem scuza daca nu le-am implinit. Ca aceasta e o ispita rea se vede cand nu facem cele dupa puterea noastra, dar ne apucam de cele mai presus de putere. E de plans cel dintai; e foarte ticalos al doilea; dar fericit este al treilea. Sa ne fie in toate, dupa Dumnezeu, constiinta drept tinta si indreptar, ca, cunoscand de unde vine suflarea vanturilor, sa intindem panzele potrivite lor.

In toate lucrarile noastre cele dupa Dumnezeu, dracii ne sapa trei gropi. Intai lupta ca sa impiedice sa se faca binele. Al doilea, dupa cea dintai infrangere a lor, ca sa nu se faca aceasta [binele] dupa Dumnezeu. Cand nu-si ating, talharii, nici tinta aceasta, venind linistit catre sufletul nostru, ne fericesc ca vietuim in toate dupa Dumnezeu. Dusmana celei dintai ispite este sarguinta si gandul la moarte. A celei de-a doua este supunerea si ocara; a celei de-a treia, defaimarea neincetata de sine.

Caci, cand izbutesc sa infranga sufletul si sa rastoarne lumina mintii, nu mai este in noi, nenorocitii, nici trezvie, nici dreapta socoteala discernamant , nici socotinta, nici rusine, ci tocire, nesimtire, nedeosebire si orbire.

De nu va veni seara si intunerecul peste ziua sufletului, talharii nu vor jefui, junghia si pierde. Prin furt se pierde fiinta, prin furt se face ceea ce este bun ca ceea ce ar fi bun. Furtul este o luare in robie a sufletului prin nebagare de seama.

Junghierea sufletului este omorarea mintii rationale, cazute in fapte necuvenite. Iar pierderea e deznadejdea dupa nelegiuirea savarsita. Caci chiar de vor cadea in toate gropile si vor fi vanati prin toate cursele si se vor imbolnavi de toate bolile, dar dupa insanatosire vor fi tuturor doctori si luminatori, sfesnice si povatuitori, invatand chipurile de vindecare ale fiecarei boli si izbavind pe cei ce vor cadea prin incercarea experienta lor.

Cei ce sunt chinuiti inca de niscai ganduri de mai inainte furisate si pot sa invete macar prin cuvantul simplu, sa invete, dar sa nu si conduca. Caci poate ca, rusinandu-se de cuvintele lor, vor incepe sa faca cele bune. Si se intampla in ei ceea ce am vazut la unii ce se tavaleau in mocirla. Acestia, murdarindu-se de noroi, invatau pe trecatori chipul in care s-au scufundat, povestindu-le aceasta spre mantuirea lor, ca sa nu cada si ei in aceeasi patimire.

Caci pentru mantuirea lor i-a izbavit pe ei Dumnezeu, Cel atotputernic, de noroi. Iar daca cei patimasi se vor arunca de bunavoie in placeri, sa impartaseasca invatatura prin tacere.

Fapte 1, 1. Si se intampla alteori ca, una si aceeasi, data unuia la timp potrivit, ii este leac si la timp nepotrivit ii este osanda. Am vazut doftor nepriceput care, defaimand pe cel zdrobit, nu i-a pricinuit nimic altceva decat deznadejdea. Si am vazut doftor iscusit care, operand prin ocarare inima umflata, a golit-o de tot puroiul.

Am vazut odata pe un bolnav, band pentru curatirea intinaciunii doftoria ascultarii, si miscandu-se, si umbland, si nedormitand, iar altadata, pe altul — cu ochiul sufletului bolnav — linistindu-se si petrecand in tacere. Cine are urechi de auzit sa auda! Unii, nu stiu de unde caci am invatat sa nu iscodesc darurile lui Dumnezeu cu parerile mele , au prin fire, ca sa zic asa, o inclinare spre infranare sau spre curatie, sau spre liniste, sau spre necutezanta, sau spre blandete, sau spre strapungerea usoara a inimii; si sunt altii care au aceeasi fire, impotrivindu-se cand voiesc sa faca acestea, incat trebuie sa o sileasca cu toata puterea.

Dar mie imi plac acestia mai mult decat cei dintai, ca unii care, desi pentru un timp sunt biruiti, isi silesc firea. Nu te lauda, o, omule, cu bogatia nemuncita. Caci datatorul de daruri, cunoscand de mai inainte vatamarea si pieirea spre care mergi, te-a izbavit in oarecare masura prin darurile lui neplatite; si invataturile din copilarie, si cresterea primita, si indeletnicirile deprinse ne ajuta sau ni se impotrivesc, dupa ce am crescut, la dobandirea virtutilor si in vietuirea calugareasca.

Ingerii sunt lumina calugarilor. Iar vietuirea calugareasca e lumina tuturor oamenilor. Drept aceea sa se nevoiasca in toate sa fie pilda buna, nedand nicio sminteala in nimic, in cele ce le lucreaza si le graiesc. Matei, VII, 23 Daca ma ascultati voi ce voiti, e bine sa nu ne pierdem in multe feluri de invataturi si sa impartim bietul nostru suflet ca sa se lupte cu mii de mii si cu zeci de mii de zeci de mii de dusmani. Caci nu ne va ajunge timpul sa invatam sau sa aflam toate zecile de mii de mestesugiri ale lor.

Sa ne inarmam cu Treimea cea Sfanta impotriva celor trei. Caci de nu, ne vom pricinui multe osteneli. Caci iubirea de placeri e desfiintata prin infranare, iubirea de arginti prin iubire curata, ca putere de daruire si comuniune; dar iubirea de slava, prin smerenie, ca neiubitoare de aratare si ca uratoare a slavei. Caci nu cuvinte, ci fapte ar trebui sa aratam in vremea iesirii sufletului. Cei ce au auzit ca se afla o comoara ascunsa intr-un anumit loc, o cauta pe aceasta si, din pricina cautarii foarte obositoare, pazesc cu luare-aminte cele ce au aflat.

Iar cei ce s-au imbogatit fara osteneala le risipesc cu usurinta. Poate ca arata osteneli trupesti asemanatoare parintilor nostri celor de demult, dar de darurile lor nu se invrednicesc, desi socotesc ca firea nu avea altadata atata nevoie de daruri ca acum.

Si pe drept cuvant ni s-a intamplat aceasta. Caci nu in osteneli, ci in simplitate si smerenie se arata Dumnezeu. Si cu toate ca puterea Domnului se desavarseste in slabiciune, nu va lepada Domnul pe lucratorul smerit cu cugetul 2 Cor. Cand vedem pe careva dintre luptatorii lui Hristos supus unor dureri trupesti, sa nu ne grabim sa socotim ca aceasta e o pedeapsa venita din pacatosenia lui, ci sa-l vindecam, mai degraba, primindu-l cu iubire simpla si nevicleana, ca pe un madular al nostru si ca pe un impreuna-luptator cu noi.

Toti cei ce cer si nu primesc de la Dumnezeu cele cerute, fara indoiala ca nu le primesc pentru una din aceste pricini: sau pentru ca cer inainte de vreme, sau pentru ca cer cu nevrednicie si dornici de slava desarta, sau pentru ca primindu-le se vor fali, sau dupa dobandirea lucrului cerut vor cadea in nepasare. Patimile s-au departat uneori nu numai de la unii credinciosi, ci si de la unii fara credinta, afara de una [afara de o patima, n. Ele au lasat-o pe aceea singura sa umple locul tuturor, ca una ce e cea dintai dintre ele.

Caci aduce atata vatamare, ca si din cer poate cobori. De pilda: de multe stand noi la rugaciune, vin la noi niste frati. Trebuie sa alegem una din doua: sau sa parasim rugaciunea, sau sa intristam pe fratele, lasandu-l sa plece fara raspuns. Iubirea e mai mare decat rugaciunea. Rugaciunea a fost socotita totdeauna ca o virtute partiala; iubirea e cuprinzatoarea tuturor.

Iarasi: ducandu-ma odata intr-o cetate sau intr-un sat, fiind inca tanar, asezandu-ma la masa, am fost cuprins deodata de gandurile lacomiei pantecelui si ale slavei desarte.

De altfel, slava desarta e mai rea decat lacomia pantecelui. Dar stiam ca dracul lacomiei pantecelui invinge de multe ori pe cel al slavei desarte in cei tineri. Si pe drept cuvant. Iar la calugari, lacomia pantecelui. La cei duhovnicesti, sunt lasate de multe ori de Dumnezeu, din iconomie, niste patimi foarte mici, ca, defaimandu-se foarte tare pe ei insisi, din pricina unor patimi mici si nepacatoase, sa-si agoniseasca o bogatie nejefuita, de smerita cugetare.

Si exista o deznadejde ce ni se intampla din mandrie si din inchipuirea de sine, din pricina ca socotim caderea ce ni s-a intamplat sub demnitatea noastra. Cine ia seama, va afla in acestia aceasta stare: cel dintai se preda pe sine nepasarii; cel de-al doilea nu mai are nadejde in nevointa.

Amandoua sunt fara folos. Caci pe unul obisnuieste sa-l tamaduiasca infranarea si buna nadejde, iar pe-al doilea, smerenia si nejudecarea altora. Nu trebuie sa ne miram si ne inciudam, vazand pe unii savarsind fapte rele si aducand pentru ele motive bune. Pentru ca si pe sarpele din rai l-a pierdut inchipuirea de sine care l-a inaltat.

In toate lucrurile savarsite si in toate felurile de vietuire, fie intr-o ascultare, fie intr-o neascultare, fie vazute, fie gandite, acesta sa-ti fie dreptarul: daca sunt dupa Dumnezeu.

INSTALLATION ET CONFIGURATION DE KANNEL SOUS UBUNTU PDF

Scara Raiului - Sfantul Ioan Scararul

Mareste imaginea. Scara Raiului este una dintre cele mai renumite icoane bizantine de ansamblu. Aceasta icoana, intalnita mai ales in vechile biserici si manastiri, este reprezentarea iconografica a cartii Sfantului Ioan Scararul, numita "Scara dumnezeiescului urcus". Cartea, cat si icoana cu pricina, mai sunt cunoscute si sub numele de "Leastvita", cuvant slav ce inseamna "scara". Sfantul Ioan Scararul este un sfant cuvios ce a vietuit intre anii , in obstea monahala din Manastirea Sfanta Ecaterina , Muntele Sinai; pentru vietuirea sa in aceasta manastire, el mai este numit si "Ioan Sinaitul". Sfantul Ioan, intrat in obstea sinaitica la varsta de numai 16 ani, dupa invatarea mai multor stiinte ale vremii.

A REASON TO STAY BY DELINDA JASPER PDF

Scara raiului

.

BALANZA ANALITICA Y GRANATARIA PDF

Scara Raiului

.

Related Articles